Gherțoaica, moțurile de bască și bășinile de struț

De-a lungul anilor petrecuți în regat, am întâlnit fel de fel de oameni. Am ridicat sau am coborât ștacheta, funcție de nivelul lor intelectual, gradul de educație și cultură, contexte și multe altele. Am căutat să fiu amabilă și politicoasă, conform educației primite. Nu am venit în UK sa-mi fac prieteni, pentru că prietenii mei de-o viață sunt acasă, în România (Ups! N-am uitat de tine Bubule). În general m-am limitat la amabilități, chestiuni legate de serviciu și discuții de complezență.
Dar, am trăit-o și pe asta… am ajuns să înțeleg de ce unii dintre englezii de condiție socială peste medie, ne consideră neanderthalieni.
Ceva luni în urmă s-a făcut prezentă la serviciu o persoană de sex femeiesc, incert.
Eram afară, la o țigară, când s-a apropiat nou venita. Fără nici o formă de salut mă-ntreabă dacă-s româncă. Zic da și-mi văd de țigară. Ei, aș! Mândra începe interogatoriul. De unde sunt? Câți ani am? Am copii? De când sunt în UK? Etc…
Mai în glumă, mai în serios, îi spun zâmbind că CV-ul l-am dat la angajare. N-a priceput!
Acesta a fost momentul în care am privit-o mai atent.
Trupul acceptabil. Graiul oligofrenoid. Părul vopsit în nuanțe de roșu scotea în evidență fața tâmpă.
Frunte de maxim câțiva centimetri, teșită, neanderthaliană, un bârnău mare, proptit în mijlocul feței, ca o cârmă inutilă de vapor eșuat, ochi de viezure superexcitat, buze aspirate parcă înlăuntrul gurii, lasând spre exterior doar o urmă vagă a existenței lor și o răsuflare de-ar face invidios și-un sconcs.
Sconcsul își folosește duhoarea drept armă, apărarându-se de atacatori. Pe bipeda aceasta a dotat-o Dumnezeu cu lene în a-și spăla caielele, pentru a-i proteja pe cei din jur, ținându-i departe de expirația-i de baltă bâhlită în care putrezește-un hoit.
De fiecare dată când deschidea gura, un glas launtric îmi striga „Danger! Danger! Danger!”, exact ca-n filme, când girofarul roșu intermitent, cumulat cu semnalul sonor inconfundabil și vocea gravă te avertizează asupra pericolului unei explozii.
Așa s-a și întamplat. Nu după mult timp de la aceasta primă intersectare avea să bubuie gherțoaica. A erupt ca un vulcan, râgâind în jur valuri de prostie, ghiolbănie, grobianism și agresivitate.
Deși Regatul Unit e mare, vorba circulă uneori mai repede ca vântul și aveam să aflăm că nou venita se bucură de o reputație greu de egalat în materie de libidinoșenie. Aterizată în mica noastră colectivitate i s-a pus rapid eticheta de împuțită și putoare ordinară, dar aveam să constatăm curând că este mai mult decât atât.
M-am tot ferit din calea gherțoaicei, pentru că știam vorba aceea de acasă: „Înaintea prostului și înapoia calului să nu stai niciodată.” Dar, pentru că de ceea ce ți-e dat nu scapi, n-am reușit să mă țin destul de departe din calea mârlancei. Balele ei înveninate de răutate aveau să mă atingă și pe mine, așa cum îi spurcaseră și pe alții.
Nu faptul ca m-a improșcat cu pucioasă m-a iritat, ci crezul ei idiot că este absolut firesc să facă asta.
A tot fost exmatriculată din diverse locuri de muncă exact din cauza caracterului infect și a puturoșeniei, dar n-a învățat nimic din asta. Poate și englezii sunt oarecum vinovați pentru că n-au exmatriculat-o de tot din țară, s-o trimită înapoi la coada vacii, acolo unde îi este locul, deși mi-e milă de biata vacă.
Am mai văzut oameni nesimțiți, dar bipeda asta mi-a pus capac.
Toată trupa de colegi ne-am luat o pauză de țigară. Așezați pe băncuțe afară, fumăm și vorbim. Gherțoaica fumează și ea. Ne ignoră. Nu pentru că pălăvrageala noastră ar fi neinteresantă pentru o persoană așa elevată ca ea, ci pentru simplul fapt că vorbim în engleză și nu ne prea înțelege. La un moment dat, ridică un picior și trosnește o bășină. Se uită la noi și râde tâmp.
Preț de câteva clipe s-a lăsat o liniște grea. Ne-am privit unii pe alții. Ne-am ridicat, am stins țigările și-am plecat.
Una dintre colege, o englezoaica simpatică, isteață foc, mă prinde de mână și mă întreabă: „Really Arina… how are you the Romanian like you or like her?”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *